"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia
"Soarele de andezit" de la Sarmizegetusa Regia v.5
Anul descoperirii: 1958
Locul descoperirii: terasa a XI-a, Sarmizegetusa Regia
Anul cercetării: 1959
Anul publicării: 1962
--
Forma construcției: circulară
Dimensiune: diametru ~7,0 m
De la momentul descoperirii (1959) și pînă în ziua de azi (2017), specialiștii în domeniu au publicat o scriere cu cîteva detalii despre construcție: Constantin Daicoviciu, Ion Horațiu Crișan, Ștefan Ferenczi, Hadrian Daicoviciu, Ioan Glodariu, Șantierul arheologic dacic din Munții Orăștiei, jud. Hunedoara (1960-1966), în MCA, X, 1973, p. 61-85.
Și cîteva poze:
La începutul anilor '80, odată cu implementarea unui program de intervenție la Sarmizegetusa Regia - C. Călinescu, Consolidarea, conservarea și valorificarea complexului arheologic Sarmizegetusa-Grădiștea Muncelului, în Revista Muzeelor și Monumentelor, 1, 1982, p. 13-29., specialiștii în civilizație dacică de la Cluj au mai publicat cîteva poze și date:
În 1994, pe baza scrierilor anterioare, a mai fost publicat un articol cu cîteva opinii, dar fără date noi: Eugen Iaroslavschi - Opinii privind „soarele de andezit” de la Sarmizegetusa Regia, în AMN, 31, 1994, p. 49-53.
Cam la asta se reduce în mare activitatea specialiștilor români în civilizație dacică (Cluj, Deva, etc.) cu privire la unul din monumentele de la Sarmizegetusa Regia, sit UNESCO.
--
Un desen cu cîteva date despre unghiurile razelor "Soarelui de andezit" ( Timotei Ursu)
Iar aceasta este sursa de informare online, realizată de pasionați
Bibliografia online a cetăților și așezărilor dacice din Munții Șureanu
Aceste informații pot fi accesate online datorită pasiunii unui grup de tineri cercetători și a dorinței lor de a reuni toate resursele bibliografice disponibile legate de prezența dacică în zona menționată și de a pune la dispoziția celor interesați atît informația bibliografică propriu-zisă, cît și o parte a lucrărilor de specialitate, în măsura în care drepturile de autor o permit. Bibliografia include doar lucrări cu caracter științific. (Fundația Dacica)
În cazul siturilor și construcțiilor dacice, ruinele descoperite pînă în acest moment oferă cîteva informații despre posibila formă sau funcțiune a lor, iar puținele date publicate de către specialiștii oficiali, după mai mult de 90 de ani de cercetări arheologice sistematice, doar aduc un mic plus de date suplimentare.
Pentru "Soarele de andezit", am încercat de-a lungul timpului să creez diverse variante de reconstituire 3D virtuală, urmînd ca pe parcurs să văd ce elemente pot fi confirmate. Cu fiecare variantă creată, am descoperit noi date și au rezultat și mai multe întrebări cu privire la ceea ce o fi fost, dar și la ceea ce s-a descoperit și interpretat.
Analizînd una din pozele publicate de către specialiști, mi-am notat cîteva întrebări la care să caut răspunsuri (posibil să existe unele, dar eu nu le știu încă. Dacă le aveți dvs, puteți scrie la romaniadevis@gmail.com):
1.
- Grosimea stratului de pămînt aflat deasupra construcției era destul de mare, ceea ce probabil a dus la păstrarea uniformă a elementelor.
- a. Or exista poze dinainte, din timpul și de după dezvelirea ei?
- b. Ce grosime avea stratul de pămînt?
- c. Ce au găsit deasupra canalului din blocuri de piatră? Era acoperit?
- d. La ce distanță era situat canalul față de centrul discului?
- e. La ce cotă era canalul față de fața superioară a discului?
- f. La ce cote era canalul față de construcțiile alăturate de pe terasa a XI-a?
2.
- Conform lui Eugen Iaroslavschi - "Cercul blocurilor de calcar nu este perfect; în partea sa de est, el este întrerupt de jgheaburile de piatră ale unui canal. Peste cercul de piatră s-a așezat al doilea rînd de blocuri de calcar (în porțiunea corespunzătoare peretelui canalului s-a pus însă numai lut galben)..."
- a. Neavînd blocuri de piatră pe latura dinspre canal, ci doar pămînt, de ce specialiștii oficiali au adăugat acolo un zid de blocuri (care apare într-o altă poza a lor și e și acum vizibil la fața locului)?
- b. Cum oare putea sta acel pămînt, fără să lunece în canal?
- c. Cum levitează cele două plăci de andezit din dreptul canalului, fără să aibă puncte de sprijin?
3.
- A fost descoperit un bloc masiv de calcar (1,03 m lungime), cioplit în forma unui lighean.
- a. Unde a fost descoperit acest bloc? La ce distanțe față de elementele înconjurătoare?
- b. Ce dimensiuni are: lungime, lățime, înalțime, goluri, etc?
- c. Dopul de piatră cum arăta? Ce dimensiuni avea? Unde a fost găsit? Au mai existat și alte elemente în apropiere ce puteau completa zona dinspre interior, ca să nu se scurgă lichidul?
4.
- Cinci dintre cele 10 raze au fost găsite incomplete (sfărîmate), trei dintre acestea fiind de peste 80% distruse.
- a. Există vreo poză cu ele în momenul descoperirii?
- b. Bucățile de andezit ale razelor sparte or fi fost fotografiate, notate, adunate și depozitate?
- c. Cele 10 raze au fost prezentate de forma unui cilindru cu un gol în mijloc, împărțit în 10 părți aproximativ egale, cu o înălțime de 30 cm, iar latura mare de 2,76 m, însă în realitate ele sînt cioplite pe interior (observație a dlui Cornelius Ionescu, desenul poate fi văzut mai sus). Ce grosime au la interior? Ce secțiune au? Ce lungime au cele două capete (dinspre exterior și dinspre interior) care se sprijină pe blocurile de calcar?
- d. Materialul găsit (fragmentele razelor) era suficient pentru întregirea razelor?
- e. Sau e posibil ca interpretarea că au fost raze asemănătoare cu cele păstrate să nu fie cea mai bună opțiune?
- f. Ce formă și ce dimensiuni au blocurile din centru pe care se sprijină razele?
- g. Ținînd cont că două raze erau complet pe latura cu jgheabul, neavînd sub ele nici zid de blocuri de calcar, și avînd și acea scobitură pe interior, neajungînd nici la umplutura de pămînt, pe ce se sprijineau?
- e. De ce s-au distrus celelalte 3 raze, care se sprijineau complet exterior, pe cercul de blocuri, la fel ca cele 5 rămase "întregi"?
- e. Cîte adîncituri mici (10,5-11,5 x 5,6-8 x 3-4 cm) au fost descoperite în razele "întregi, dar fragmentate"? Ce poziții mai exact aveau? Cîte piese de marmură în forma de T au fost găsite și unde anume?
5.
- "Atît H. Daicoviciu, cît și I.H. Crisan nu pomenesc despre o completare a acestui monument, constînd într-o înșiruire de blocuri, ce pot fi văzute azi de orice vizitator al Sarmizegetusei și care erau în aceeași poziție și în momenul dezvelirii, imaginile publicate fiind elocvente." (Eugen Iaroslavschi).
- a. Imaginile publicate nu conțin elemente de poziționare în timp exactă, așa că nu pot fi elocvente.
- b. Chiar dacă ar fi aflată o dată cît mai exactă, intervențiile arheologilor și prepararea elementelor pentru pozat nu oferă garanții cu privire la ceea ce s-a descoperit cu adevărat.
- c. Acea săgeată nu este pomenită de către acei arheologi, iar singura schiță nu o conține nici ea. Există, parcă, o explicație ulterioară (a altora): "că au interpretat imediat că nu e din aceeași faza de construire și de aceea n-a fost luat în seamă."
- d. În afară de lungimea ei aproximativă - 9,60 m, ce dimensiuni au blocurile de calcar? Ce goluri au în ele? Cîte din ele au acele goluri? La ce înălțime era poziționată față de fața superioară a discului? Ce poziție avea față de centrul discului?
Poza oficialilor (cu încercuirea mea)
Reconstituirea mea 3D a teoriei oficialilor (fără piatra și zidul de lîngă canal, adăugate de ei)
Cele două plăci (raze) care levitau, neavînd decît un punct de sprijin
Opiniile dlui Eugen Iaroslavschi
--
RECONSTITUIRE 3D VIRTUALĂ (ipoteticĂ)
A cincea mea variantă ipotetică de reconstituire 3D virtuală a "Soarelui de andezit" de la Sarmizegetusa Regia
Modelul 3D este realizat pe baza datelor oficiale existente (insuficiente), avînd în completare date (inexacte însă) extrase din poze (la fața locului, dronă, satelit, etc...).
--
--
Modelarea 3D a ceea ce s-a găsit (conform pozei oficiale publicate)
Legendă elemente ale construcției (mulțumiri lui Radu Oltean că mi-a reamintit să fac și această prezentare)
ANIMAȚIE FAZE CONSTRUCȚIE (ipotetic)
(click pe poză!) 
Cu mulțumiri lui Marius Paraschiv pentru calculul celor două elemente principale ale "Soarelui de andezit" - una din raze, respectiv discul central.
NOTE Fiecare rază de andezit cîntărește în jur de 2 tone, iar discul central ~ 1,4 tone (posibil să fie unele modificări ale greutății în funcție de densitatea exactă a andezitului din care e realizată, plus foarte mici fluctuații ale formei).
cu mouse-ul și săgețile sau W,A,S,D)
concluzii parțiale:
- - varianta oficială de reconstituire (chiar fizică) a necesitat introducerea unor elemente ce nu au susținere prin probe care să fi fost găsite la fața locului și... este și ilogică : zidul din blocuri de piatră paralel cu canalul, un bolovan care să susțină placa de beton turnată în consolă, placa însăși sau forma ei (ce înglobează 5 raze), etc...
- - zidul de susținere (3 m grosime) a zidului original al terasei a X-a (3 m grosime), aflat la ~ 1 m distanță (construit într-o altă fază), probabil că a influențat mult funcționalitatea construcției ("citirea umbrelor", conform unor teorii).
- ceea ce se poate vedea acum la Sarmizegetusa Regia este
foarte puțin probabilexclus să fi existat în această formă în realitate. - - lipsa, chiar și la mai mult de 90 de ani de cercetări, a rapoartelor de săpătură. Ceea ce acum este publicat sînt doar niste păreri ale unora care au săpat pe acolo.
- - în 2016, specialiștii de la Cluj și de la Deva, în cadrul proiectului de 1.000.000 de euro (2016), au scanat întreaga Zonă Sacră de la Sarmizegetusa Regia și încă nu au publicat datele obținute și nici vreun studiu pe baza lor, pentru a completa lipsurile majore din zecile de ani de cercetare arheologică.
- - specialiștii oficiali (cu trei excepții, neoficial) încă nu reușesc să publice oficial vreun plan al vreunei cetăți dacice!
- Singurul plan al unei cetăți dacice publicat pînă acum (2017) - Plan topografic Sarmizegetusa Regia
// completare:
alte informații:
- romaniadevis.ro - reconstituiri 3D virtuale
- about dacians
- Dacă aveți alte informații sau COMENTARII LA ARTICOL (facebook)
- album foto HI_RES cu pozele din articol
CC BY-SA 4.0 - This is a Free Culture License!
{{ 'Comments (%count%)' | trans {count:count} }}
{{ 'Comments are closed.' | trans }}